Țara-Nerei

blog

Drag mi-i graiu' almajan...

Spiritul uman s-a manifestat prin creaţia populară specifică locului. Generaţii întregi au
preluat şi adăugat câte ceva creaţiei populare anonime. Poporul a reuşit astfel să-şi exprime
sentimentele şi preocupările în creaţia sa, luând astfel naştere o anume viaţă culturală specifică
oamenilor şi locurilor de aici, din Ţara Almajului. În toate satele almăjene creaţia populară a
dat naştere unor tradiţii şi obiceiuri locale. Alături de acestea, portul popular, jocul popular,
dar si graiul specific ţinutului almăjan, formează identitatea culturală a almăjenilor.

Valea Almăjului reprezintă o unitate lingvistică deosebită, aparte, în cadrul Banatului şi a
României, caracterizarea sa lingvistică având numeroase particularităţi, ce îi conferă o
notă aparte.

Graiul almăjan este o subdiviziune a subdialectului bănăţean. Un element distinctiv pentru
dialectul bănăţean, este întrebuinţarea, sub influenţă slavă, a trei preverbe care exprimă
nuanţe de aspect: do, pro şi : o doajuns (a ajuns până la capăt),  am dofacut (am făcut
ceva până la capăt), să dogată apa (se termină toată apa), o profăcut (a făcut din nou),
nu-i doalb (nu e complet alb), s-o zăuitat/zoitat (a uitat complet).

Pe lângă această derivare cu prefixe specifice, cracteristică Văii Almăjului este şi derivarea
cu sufixe preferate: -oni, -oanie: măşcioanie (mamă vitregă), greoanie (gravidă), mătuşoni
(unchi) (informație de teren).

Particularităţile fonetice ale regiunii sunt următoarele: păstrarea arhaismelor fonetice: scamn
(scaun), trecerea lui a la ă sau chiar â, atât sub accent cât şi în cuvintele monosilabice: în
loc de la, dăcă su chiar dâcă, în loc de dacă, folosite cu precădere în Bănia şi chiar disiminarea
grupului consonantic ln: n: mă întânesc în loc de întâlnesc.

În ceea ce priveşte particularităţile morfologice, cele cu referire la clasa verbului, sunt
specifice zonei următoarele: - mai mult ca perfectul perifrastic în locul mai mult ca perfectului
sintetic: am fost mâncată  (când aţi ajuns voi), în loc de “mâncasem”;
- preferinţa pentru prezumtiv, în loc de viitor anterior: voi fi fost trimis (scrisoarea), în loc
de “voi fi trimis”;
- reduplicarea pronumelui reflexiv la forme de perfect compus, diateza reflexivă: s-o dusu-să,
s-o făcutu-să
(cu deosebire la Şopotul Nou); perfectul simplu contaminat: eu puşăi în loc de
„pusei” (se contaminează forma arhaică moştenită din latină, eu puş, cu perfectul simplu din
română lat. pusei);
- condiţionalul optativ cu „vrea”, sub forma reaş face (aş face); imperativ negativ de la forma
lungă de infinitive: nu mâncareţi, în loc de “nu mâncaţi”.

Particularităţile lexicale ale graiului almăjan se datorează următoarelor fapte: vecinătăţii
teritoriale a Banatului cu Serbia, de aici multele arhaisme, cuvinte de origine sârbă: chiţăle
(obiect ornamental al costumului popular), cuină (cameră mică de vară), clupe (bancă lungă de
lemn), ches (obiect din lână în care almăjenii ţin diferite obiecte în el), coţcă (cub de zahăr).

Pe de altă parte, lexicul graiului almăjan s-a format în timp şi datorită colonizărilor ce au avut
loc aici. Unele dintre aceste particularităţi provin din limba germană, odată cu prima
colonizare ce a avut loc în Almăj; cu acestă ocazie au venit aici aproape 100 de familii de
germani meşteşugari. Exemple de cuvinte de origine germană: a brucăi (a scormoni), a fărbui
(a vopsi), brucă (obiect subţire de lemn în care se pun ouăle fierte la pomană), fereang
(perdea), fruştuc (micul dejun), gumel (cauciuc), cantă (găleată), cişlăr (tâmplar) (Purdela
Sitaru, Vasiluşă, 2002).

În Valea Almăjului încă se întâlnesc cuvinte de origine maghiară (comune cu cele din
Transilvania), ce se datorează tot vecinităţii teritorial - geografice. Câteva exemple în acest
sens sunt: biciiag (bolnav), cătană (persoană plecată în armată), kociye (trăsură), uyagă
(sticlă) (Lazos, 1996).

Astfel, pe lângă cuvintele din sârbă-croată, maghiară şi germană, datorită poziţiei geografice
a acestui dialect şi, evident, datorită evoluţiei lui istorice, în Almăj, la fel ca în toată această
parte  ţării nu se găsesc cuvinte de origine turcă, exceptând pe acelea care au pătruns prin
filieră sârbo-croată, ca baş (numaidecât), însă s-au păstrat şi cuvinte de origine latină,
care de asemenea nu se mai întâlnesc decât în dialectele  de vest ale ţării: a cure (a alerga),
chimeşă (cămaşă), muiere (femeie), oară (animale) (Cuteanu, 1961).

Aceste cuvinte ale dialectului bănăţen în mod general, şi ale graiului almăjan în mod particular,
păstrate în timp, au devenit arhaisme (cuvinte vechi, ieşite din uz, moştenite din latină), sau
chiar regionalisme (cuvinte ce se mai folosesc numai într-o anumită regiune a ţării, ex.
ai = usturoi, a se ima = a se murdări). Astfel, printre particularităţile culturale ale Văii Almăjului
se numără şi în existenţa regionalismelor. Repartiţia geografică a acestora este evidentă de
la un sat la altul, existând însă adesea asemănări între satele apropiate (precum sunt
Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi şi Pătaş) şi deosebiri între un grup de sate apropiate, ca cele
enumerate anterior, şi un alt grup de sate aflate mai la depărtare de acestea, cum sunt
de exemplu Gârbovăţ şi Şopotul Nou.

De asemenea, întâlnim o serie de neologisme: precum tilifon (telefon), tilivizor (televizor),
motor
(maşină), adaptate sistemului fonetic popular.

Cauzele numărului mare de regionalisme întâlnite aici constau în poziţia geografică a acestui
areal, înconjurat de munţi, situaţie ce a favorizat în timp păstrarea unei identităţi proprii
almăjene, datorată inexistenţei în trecut a mijloacelor de acces şi a posibilităţilor de pătrundere
în acest areal.

Tot aici se folosesc de asemenea, mulţi termeni de origine slavă, precum: “băl”, „vârtop”,
„ocnă”, „crou”, „crac”, „vodă”, „chiacoţ”, „pripor”.

Fragment din Identitate locală şi practici turistice în Valea Almăjului”,        
de Florina Nica, mai 2011        

STIRI

Sâmbătă, 26 martie 2011, un sobor de arhierei au săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în centrul civic al parohiei Bozovici... mai mult

Bozovici, 26 martie 2011
Publicat de Caius Goșa

Manifestările prilejuite de sărbatorirea a 15 ani de la apariţia revistei ”Almăjul”, prima publicaţie din istoria ţinutului, s-au desfășurat vineri, 25.03.2011 în... mai mult

Bozovici, 25 martie 2011
Publicat de Caius Goșa

Sâmbătă, 26 martie 2011, un sobor de arhierei au săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în centrul civic al parohiei Bozovici... mai mult

Bozovici, 26 martie 2011
Publicat de Caius Goșa

Manifestările prilejuite de sărbatorirea a 15 ani de la apariţia revistei ”Almăjul”, prima publicaţie din istoria ţinutului, s-au desfășurat vineri, 25.03.2011 în... mai mult

Bozovici, 25 martie 2011
Publicat de Caius Goșa

VIZITATORII NOSTRI

Vizitati blogul nostru!

Vă mulțumim pentru interesul acordat și vă așteptăm cu interes pe blog-ul nostru oficial, acolo unde puteți regăsi informații proaspete și noutăți legate de asociația noastră, de mediul înconjurător și de locurile pe care le promovăm cu atâta pasiune.

Vizitați blog-ul nostru oficial acum!

REDIRECTIONEAZA 2%

Sprijiniți acțiunile asociației direcționând 2% din impozitul dumneavoastră pe venit! Dați click aici pentru a descărca și completa formularul 230